În ultimii ani, tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova solicită cetățenia română, un gest firesc ce reflectă legăturile istorice și culturale profunde dintre cele două țări. Basarabia, actualmente Republica Moldova, a fost parte a României până în 1940, iar această moștenire istorică continuă să influențeze relațiile bilaterale și identitatea națională a multor moldoveni.
Obținerea cetățeniei române este o modalitate a cetățenilor Republicii Moldova de a întări legătura puternică cu țara noastră, însă numărul mare de solicitări pentru cetățenie română a creat o presiune semnificativă asupra autorităților române, iar procesul de soluționare a acestora este lent și birocratic.
Ținând cont de toate aceste aspecte l-am întrebat pe președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, Silviu Gabriel Barbu câte cereri de acordare a cetățeniei au fost primite de către ANC de la cetățenii Republicii Moldova anual, începând din 2020 până în prezent și câte din aceste cereri au fost rezolvate în termenul stipulat de lege. De asemenea, l-am întrebat câte dintre aceste cereri au depășit 12 sau 24 de luni pentru soluționare.
În răspunsul primit se precizează că, potrivit datelor statistice, din 2020 până acum s-au înregistrat aproape 125.000 de cereri de acordare a cetățeniei române de la cetățeni ai Republicii Moldova și doar 1.414 dintre acestea au fost înregistrate și soluționate în același an. De asemenea mi s-a transmis că nu există o statistică privind cererile de cetățenie care au fost soluționate după 12 sau 24 de luni de la înregistrare.
Acest decalaj arată clar că actualul sistem este depășit. Procesele birocratice greoaie și absența unui mecanism transparent de monitorizare a termenelor duc la întârzieri de peste un an sau chiar doi, în unele cazuri, fără ca statul să ofere o evidență clară a acestor situații.
Este timpul pentru o schimbare reală, este nevoie de soluții care să rezolve această problemă și de un sistem public și transparent de urmărire a stadiului dosarelor și a termenelor legale.
