Situația la zi a negocierilor pentru Planul Național de Redresare și Reziliență a fost prezentată în plenul reunit al Parlamentului. Aşa cum ne-am obişnuit, reprezentanţii opoziţiei s-au dat în spectacol. PSD-iştii şi AUR-iştii au vorbit pe lângă subiect şi au demonstrat că nu au înţeles nimic din PNRR. Aceştia au adus acuzaţii nefondate şi, în stilul caracteristic de mahala, au continuat campania de minciuni şi manipulări pe tema PNRR. Printre altele, au spus că România ar fi ultima ţară care trimite planul la Bruxelles, fără o consultare în prealabil la nivel național și că s-ar împrumuta 15 miliarde de euro, lucru care înseamnă un nou acord cu impuneri FMI. Total fals! Mai sunt nouă țări care trebuie să depună planurile printre care Bulgaria, Malta, Finlanda, Suedia, Irlanda, Cehia, Olanda și Estonia. În plus, încă de la finalul lunii ianuarie, imediat după aprobarea de către Guvern a memorandumului cu privire la PNRR, au fost iniţiate consultări interministeriale și dezbateri publice pe marginea acestui plan, iar la cele 13 dezbateri publice s-au înscris peste 3.900 de persoane. Într-un gest de transparență totală, Cristian Ghinea a publicat documente aflate în lucru, România fiind printre puținele state membre UE care dau publicităţii întregul document. De asemenea, e important de precizat că România nu se împrumută de pe piață, ci Uniunea Europeană. UE pune la dispozitie aceste fonduri împrumutându-se ea însăși de pe piață, la dobânzi apropiate de zero și dând mai departe acești bani statelor membre, cu condiția ca acestea să faca reforme. Minciunile propagate de PSD şi AUR pot fi demontate cu dovezi concrete.
Trecând peste circul făcut de opoziţie, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care urmează să fie trimis luni la Bruxelles, a fost prezentat în faţa Parlamentului.
Alocarea totală este de 29,2 miliarde de euro. Dintre aceştia, 1,9 miliarde de euro sunt pentru managementul apei. Asta înseamnă, printre altele, construirea de rețele de apă şi a peste 2.000 km de rețele de canalizare în localități. De asemenea, 100.000 de gospodării vor fi conectate la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare şi va fi realizat şi cadastrul apelor.
1,3 miliarde de euro sunt pentru împăduriri şi protejarea biodiversităţii. Vor fi plantaţi copaci pe 45.000 de hectare, vor fi actualizate planurile de management pentru 250 de arii naturale protejate şi vor fi refăcute 10.000 de hectare de habitate naturale.
Managementul deşeurilor, o problemă care necesită o rezolvare cât mai rapidă, primeşte prin PNRR peste un miliard de euro, bani care vor fi utilizaţi, printre altele, la dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu, la achiziţionarea de echipamente pentru monitorizarea poluării aerului şi a unor sisteme județene de gestionare a deșeurilor.
Unele dintre cele mai importante investiţii privesc transportul sustenabil. Vor fi construiţi peste 400 de km de autostradă şi vor fi plantate perdele forestiere. În ceea ce priveşte transportul feroviar, vor fi modernizate şi electrificate mai multe căi ferate, iar pe 2.534 de km de cale ferată viteza comercială va creşte cu 15% datorită lucrărilor de reînnoire. Fonduri sunt şi pentru peste 15 km de reţea nouă de metrou, cu 15 staţii.
De asemenea, 2,2 miliarde de euro vor fi alocaţi pentru reabilitarea energetică a blocurilor şi reparaţii la 2.000 de clădiri publice.
Alţi 1,6 miliarde de euro sunt prevăzuţi pentru dezvoltarea de capacități electrice din surse regenerabile, iar 2 miliarde de euro vor fi foloiţi pentru crearea unui cloud guvernamental și a unor sisteme publice digitale interconectate Vor fi astfel legate toate ministerele şi agenţiile guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă, 5 milioane de cetățeni vor avea cartea de identitate electronică, 30.000 de funcționari publici vor fi instruiți digital şi vor exista 100 de biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale.
Reformele fiscale și reforma sistemului de pensii sunt prevăzute în PNRR, cu o alocare bugetară de 682 milioane de euro. Concret, vorbim de un sistem nou, bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor, adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale, îmbunătățirea administrării marilor contribuabili şi implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate și educație, urmând apoi şi alte sectoare.
Alte 1,7 miliarde de euro sunt dedicate suportului pentru sectorul privat, cercetării, dezvoltării și inovării şi reformei companiilor de stat, iar 200 de milioane de euro sunt pentru turism și cultură. Vor fi amenajate 12 trasee culturale dezvoltate și marcate, 8 muzee vor fi construite sau reabilitate și puse în valoare şi 20 de destinații turistice verzi vor fi certificate.
Tranzitia verde și digitală reprezintă un alt domeniu inclus în Planul Naţional de Redresare și Reziliență pentru care sunt alocate 2,1 miliarde de euro. Această componentă de verde și digitalizarea sunt două lucruri de care România are nevoie. Se are în vedere punerea la punct a legislaţiei pentru zonele metropolitane funcționale, pentru politica urbană a României şi o nouă strategie națională pentru locuire. De asemenea, există proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste pentru biciclete, benzi dedicate, stații de încărcare) și pentru digitalizare în localități, dar şi un program pentru locuinţe sociale şi de tineret. În plus, se vor construi 3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene.
În sănătate, sunt alocate fonduri pentru spitale şi pentru creşterea accesului la serviciile din acest domeniu. 30 de unităţi medicale urmează să fie extinse sau renovate, 200 de centre comunitare vor fi construite sau reabilitate, 3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate, iar 10 secţii de terapie intensivă nou născuţi vor fi primi echipamente noi şi ambulanţe de transport nou născuţi. Sunt, de asemenea, reforme în domeniul social şi în administraţia publică.
Programul „România educată” va beneficia de 3,6 miliarde de euro pentru reforme şi investiţii. 2.400 de elevi vor primi sprijin să intre în programe de studiu în regim dual, se vor construi zeci de școli noi, neutre energetic, şi vor fi achiziţionate 2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor. Peste 80.000 de clase vor fi dotate cu mobilier şi vor fi achiziţionate SMART Lab-uri pentru unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal. În plus, vor fi constuite şi 130 de creșe.
Data limită până la care pot fi accesate fondurile din PNRR este 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. România are nevoie de toată suma de 29,2 miliarde de euro pentru a se dezvolta, iar Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare va putea fi implementat cu investitori, în special companii româneşti.
În plenul reunit al Parlamentului am votat şi proiectul de lege privind ratificarea deciziei EURATOM, necesar pentru accesarea de fonduri în toate statele UE prin mecanismul de redresare și reziliență.
